UN WEEKEND PERFECT : Poiana Brasov

April 8, 2018

 

Este ultima zi aici, in Poiana Brasov, maine ne intoarcem acasa, la Iasi, inapoi la realitate. Sunt in lobby-ul hotelului, alaturi de Alex, cu o portie uriasa de cartofi prajiti si o cafea racoritoare cu gheata langa mine. Peretele larg din sticla care ne separa de pajistea din fata dezvaluie o priveliste superba, un apus de un galben intens, cu nuante de portocaliu, roz si mov, care se intinde parca pe o suprafata nemarginita deasupra padurii verzi. Nu as vrea sa se termine niciodata acest moment si nici portia uriasa de cartofi prajiti, pentru ca sunt absout deliciosi.

 

 

Dar sa o luam cu inceputul. Toata ideea asta cu weekend-ul de relaxare a fost ceva foarte spontan. Cu o seara inainte sa plecam, joi, pe la ora 16:00, eram cu Alex pe o banca, in parcul de la Palas, in pauza lui de pranz, cand deodata ma intreaba: "Hei! Vrei sa te duc maine la Poiana Brasov? Plecam la ora 7:00 dimineata!" Ce era sa spun la o asemenea propunere? Nu sunt eu o mare fana a muntelui, dar am acceptat fara ezitare pentru ca ador excursiile spontane si chiar imi doream de ceva timp sa ma urc in primul tren si sa oprim unde o fi sau sa decidem brusc ca maine plecam undeva si chiar sa o facem. Parca atunci cand planuiesc o excursie cu mult timp inainte, dispare tot farmecul. 

 

 

 

Astfel ca vineri, pe 6 aprilie, cu doua zile inainte de Pasti, la ora 5:00 dimineata, ne-am trezit, am fugit la McDonald's pentru micul dejun preferat, Sausage McMuffin (chiar e delicios si daca aveti drum pe la McDonald's inainte de ora 10:00 A.M., nu ezitati sa il incercati) si cea mai mare cafea posibila, iar la ora 7:00 am plecat spre destinatie cu un microbuz. In jurul pranzului am ajuns la Brasov, iar de acolo, un Uber ne-a lasat, in doar 15-20 de minute, in fata hotelului unde aveam sa stam pentru urmatoarele 3 zile si unde ma aflu si acum. Ana Hotels Sport se cheama si il recomand oricui este in cautare de un weekend (sau poate chiar mai mult) de relaxare. Are atat de multe facilitati, incat nici macar nu simti nevoia sa iesi din incinta resort-ului. Inca de cum am ajuns, ne-am schimbat in costumele de baie si am fugit la zona de spa. Oh, DA! De asta aveam nevoie: o piscina uriasa, care era goala cand am ajuns noi si, ceea ce nici macar nu stiam ca exista la acest hotel, un hot tub, asemanator cu cel din Kiruna, in aer liber, inconjurat din toate partile de brazi. Jacuzzi. Aer curat. Natura. Ce imi puteam dori mai mult? Iar noaptea se aprindeau torti in jurul tub-ului care, in asociere cu peisajul montan, creau atmosfera perfecta. A fost un moment cand am avut sentimentul ca timpul s-a oprit. Era noapte. Noaptea trecuta chiar. Intunericul padurii contrasta cu zona luminata de flacarile tortilor din jurul jacuzzi-ului in care eram doar eu si Alex. M-am lasat pe spate, cu capul afundat in apa care bulbucea. Nu mai auzeam nimic. Am deschis ochii si am privit in sus, spre cerul care era atat de senin... Aburul de la apa fierbinte se ridica lent si parca se contopea cu stelele care clipeau... Alta clipa care nu am vrut sa se termine.

 

 

 

 

Pe langa facilitatile relaxante puse la dispozitie de hotel, statiunea in sine este si ea destul de bogata in activitati. Azi, fiind ultima zi, am decis sa iesim si sa ne aventuram prin imprejurimi. Este atat de cald, incat un tricou pare chiar gros. Am inceput ziua sportiva cu o tentativa de a ne plimba cu bicicletele prin Poiana Brasov, intrucat se pot inchiria biciclete chiar de la Ana Hotels Sport. Spun tentativa pentru ca eu, oricat de mult am incercat, chiar nu am reusit sa pedalez. Era prea mare bicicleta aia pentru mine si ma temeam ca o sa cad in orice moment. Ceea ce s-a si intamplat, pentru ca dupa multe incercari esuate, mi-am luat curajoasa avant, am inaintat cativa metri si... Pleosc! Am cazut. Si bicicleta a cazut peste mine. Acum arat ca un dalmatian. Am vreo 10 pete mici si vinete pe fiecare picior, julituri si toate cele. Am decis ca ciclismul nu e pentru mine asa ca l-am lasat pe Alex sa isi faca pofta singur, iar eu l-am asteptat pe pajistea inflorita din fata hotelului, pana el a pedalat prin toata statiunea.

 

 

 

Dupa ce am terminat cu bicicletele, (for good! pentru ca eu nu vreau sa mai aud de asa ceva prea curand) ne-am indreptat spre un mic centru ecvestru din statiune, unde, pe langa echitatie, mai puteai sa inchiriezi carute pentru plimbari pe trasee montane sau, iarna, sanii trase de cai. Ar fi fost o idee buna daca am fi fost un grup mai mare, pentru ca era destul de scump doar pentru noi doi. Din pacate, nici cu echitatia nu am avut noroc pentru ca trebuia sa am experienta in ale calaritului pentru a putea inchiria un cal, dar oricum in Poiana Brasov sunt mai multe centre ecvestre, si probabil, daca as fi cautat mai mult, as fi gasit macar unul unde as fi avut voie sa calaresc sub indrumarea unui instructor. Next time. Cu ciclismul si calaritul nu prea ne iesise, dar ziua nu luase inca sfarsit. In drumul spre hotel am gasit un stand cu airsoft si tir cu arcul, asa ca ne-am oprit si ne-am jucat cateva minute. Chiar daca nu sunt vreun Robin Hood feminin, si nu aveam nicio idee cum sa tin arcul ala, am reusit sa nimeresc doua sageti in tinta, mai mult decat Alex care a nimerit doar una. Sa fi avut oare vreo legatura cu faptul ca eu folosisem arcul pentru copii si Alex pe cel adevarat? Ha ha ha. 

 

 

 

Si astfel, jumatate de ora mai tarziu, ne aflam de unde am inceput primul paragraf, in lobby-ul hotelului, cu apusul in fata noastra, mancand cartofi prajiti si scriind articolul pe un carnet (probabil va fi postat mult mai tarziu pana o sa il transcriu eu... ), pentru ca weekend-ul nostru prelungit a luat sfarsit si maine ne intoarcem acasa. Poiana Brasov a fost o destinatie inspirata. Relaxanta si totusi dinamica. Ar mai fi fost multe lucruri de facut, dar a fost perfect asa cum a fost. Regret ca nu am reusit sa mergem la sala de catarat. Prima data cand Alex mi-a scris, acum 3-4 ani, inainte sa avem vreo legatura unul cu celalalt, m-a intrebat daca vreau sa merg cu el la sala de catarat din Iasi. Nu am reusit sa mergem atunci, nici de urmatoarele nenumarate ori cand am incercat, si nici acum, in Poiana Brasov, desi era in plan. Oh... Alex, presupun ca o vom lasa pe data viitoare. Dar iti promit ca odata si odata tot vom merge!

 

 

 

 

In curand vine si vlog-ul excursiei! Stay tuned <3!

I haven't been everywhere, but it's on my list,

NINA

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

9 FILME CARE TE VOR INSPIRA SA CALATORESTI IN EUROPA!

February 9, 2019

9 LUCRURI PE CARE O SA LE GASESTI DOAR IN CANADA!

September 20, 2018

1/15
Please reload

You Might Also Like:
DSC_0393_edited
IMG_4099
DSC_0497_edited
IMG_4107_edited
IMG_4069_edited
IMG_1102_edited
IMG_1100 (1)_edited

© 2017 by Travel with Nina.

This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now